Dezbatere aprinsă în Camera Deputaților pe numele stațiunii Bálványos
Plenul Camerei Deputaților a găzduit luni una dintre cele mai tensionate dezbateri, pornind de la proiectul depus de AUR care prevede schimbarea numelui stațiunii Bálványos din județul Covasna în „Bălvăniș”. Discuțiile au degenerat în acuzații de șovinism și trădare, ironii și jigniri. Proiectul, depus în 2024 și respins deja de Senat, se află acum pe ordinea de zi a Camerei cu raport de respingere, iar votul final este programat pentru miercuri.
Inițiatorul Dan Tănasă și-a deschis intervenția adresându-se colegilor din PNL și PSD, pe care i-a rugat să fie atenți, „pentru că de la USR și UDMR chiar nu am nicio așteptare”. El a susținut că stațiunea poartă în prezent doar un nume maghiar, situație pe care a numit-o „halucinantă, șocantă”.
Academia Română, invocată în susținerea proiectului
Deputatul AUR a explicat că legea vizează atribuirea unei denumiri în limba oficială de stat și a citit din răspunsul primit de la Academia Română, despre care a spus că recomandă Parlamentului să pună în aplicare propunerea: „Propunerea de a da, sau de reda, acestei localități și un nume românesc, în cazul acesta Bălvăniș, cu accentul specific limbii române, nu limbii maghiare, este corectă și recomandăm Parlamentului României să o pună în aplicare”.
Revenit la tribună, Tănasă a dat exemplul altor orașe din Transilvania care au denumiri oficiale în limba română: „De aia îi zice Cluj-Napoca și nu îi zice Kolozsvár. De aia îi spune Sfântul Gheorghe și nu îi spune Sepsiszentgyörgy. La Miercurea Ciuc îi spune Miercurea Ciuc, nu Csíkszereda”. Tot atunci, el i-a numit pe liberali „trădătorii ordinari de țară”, pentru că „au căzut”, după ce la începutul dezbaterii le ceruse, alături de social-democrați, să folosească limba oficială a statului.
UDMR: un atac la adresa identității maghiare
Deputații UDMR au susținut că inițiativa nu are legătură cu administrația, ci reprezintă un atac la identitatea maghiară. Miklós Zoltán a amintit că numele Bálványos a supraviețuit Imperiului Austro-Ungar, celor două războaie mondiale și regimului Ceaușescu, afirmând că „naționalismul AUR merge mai departe decât regimul comunist, vrea să șteargă acest nume de pe hartă”. El a spus și că „inculpatul antevorbitor nu prea cunoaște istoria despre care vorbește”.
„Ce vă deranjează așa de mult? Faptul că este un nume de origine maghiară? Faptul că amintește de istoria și identitatea minorității maghiare din Transilvania? Să nu ne ascundem după deget, aceasta nu este o inițiativă administrativă, este o nouă manifestare a unei politici naționaliste, care vede identitatea maghiară ca o problemă care trebuie eliminată”, a declarat Miklós Zoltán.
Colegul său Szabó Ödön l-a numit pe Tănasă „un șovin ordinar”, explicând că acesta nu respectă tradiția locală a unei comunități de a-și folosi limba și a amintit că în Transilvania, inclusiv în județul Timiș, se păstrează denumiri vechi ale comunităților germane. El a adăugat că, dacă acest proiect este singura soluție a AUR pentru problemele României, „înseamnă că sunteți jalnici”.
Ironii și replici tăioase
Deputatul USR Emanuel Ungureanu a pornit de la o declarație simplă – „E superb la Bálványos și așa trebuie să rămână numele acestei localități superbe” – și a citit o listă de cuvinte folosite zilnic de români fără să știe că provin din maghiară, de la bocanc, cizmă și șurub, până la clește și oraș. Râzând, i-a întrebat pe cei de la AUR „cum o să ziceți la gulaș, cu ce schimbați?”. „Să știți, când mergeți de Ziua Națională și vă îmbrăcați femeile în maramă, să știți că maramă, tot din maghiară e. Sunteți penibili, asta-i din limba română”, le-a transmis el.
Din partea PNL, deputatul Gheorghe Andrei-Daniel a intervenit cu afirmația că „naționalismul este complet străin de șovinism”.
Înainte de replica ce avea să încheie dezbaterea, liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a spus că nu vrea să se întoarcă împotriva nimănui, dar că nu înțelege de ce deranjează faptul că stațiunea poartă numele Bálványos atât în maghiară, cât și în română: „Noi nu avem nimic împotriva limbii române. Care e problema?”. El a încheiat cu o replică pe care a prezentat-o drept „o vorbă veche în Ardeal”, adresată lui Dan Tănasă: „Numai pentru imbecili poate să fie asta o problemă, după părerea mea. Dați-mi voie să vă spun, am mai spus-o, avem o vorbă veche în Ardeal, către inculpat, «Foaie verde ananas, papagal ai fost, papagal ai rămas»”.
Răspunsul final îl vor da deputații miercuri, când proiectul AUR va fi supus votului, cu propunerea de respingere.
Vrei să vezi mai des știrile Focarul în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
