Scandalul licitațiilor SAFE: acuzații de presiuni asupra CNSC și un contract de 3,57 miliarde suspendat
O anchetă jurnalistică ridică suspiciuni privind modul în care au fost soluționate contestațiile depuse la licitațiile pentru proiecte de infrastructură finanțate prin programul european SAFE. Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), asupra unor membri ai instituției ar fi existat presiuni pentru soluționarea rapidă a dosarelor și, în anumite cazuri, pentru respingerea contestațiilor. Materialul face referire și la presupuse intervenții ale unor persoane cu legături politice, între care Cristina Trăilă, acuzații negate de cei vizați. Într-unul dintre cazuri, Curtea de Apel București a suspendat derularea unui contract în valoare de 3,57 miliarde de lei.
Programul SAFE vizează 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzi și drumuri expres, bani împrumutați. Înainte de acest program, contracte militare de 5,7 miliarde de euro fuseseră semnate cu Rheinmetall fără licitație transparentă pe infrastructură. De data aceasta, Guvernul a demarat licitații publice, însă ancheta sugerează că multe contracte ar fi fost atribuite prin licitații trucate.
Presiuni asupra completurilor de soluționare
Un membru al CNSC a declarat că presiunea pentru emiterea rapidă a deciziilor pe contractele SAFE a fost mai mare ca oricând. „Lehel Bogdan a pus presiune pe completurile de soluționare să le emită rapid, deși dosarele erau voluminoase și complexe, de mii de pagini, iar apărările părților de sute de pagini. Presiunea era nu doar pe termenul de emitere, ci și pe soluție: respingerea contestațiilor”, a spus sursa.
Președintele CNSC, Marius Bogdan Boghiu, ar fi afișat către membrii completurilor mesaje provenite, potrivit propriilor declarații, de la premierul Ilie Bolojan. Unii membri au soluționat rapid în favoarea câștigătorilor contractelor, iar alții au admis contestațiile competitorilor. Dosarele SAFE, care ar fi trebuit să ajungă aleatoriu la completuri, au nimerit la completuri dedicate, după ce sistemul aleatoriu a modificat structura completurilor. Membrii CNSC au reclamat acest aspect la Curtea de Conturi, Parlament, ANI, Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană.
Rețeaua din interiorul CNSC
Surse din interiorul instituției susțin că Cristina Trăilă, considerată apropiată de premierul Bolojan, și-a creat o rețea în CNSC pentru a valida licitațiile aranjate. Un pion important ar fi Ștefan Dorel Eugen Cojoacă. Conform declarațiilor de avere, Cojoacă a fost luat sub aripă de Cristina Trăilă în 2011, când aceasta conducea ANRMAP. A fost consilier, apoi a ocupat funcții în mai multe instituții publice și în consiliul de administrație al Eximbank. În anul pandemiei a ajuns șef la Agenția Achizițiilor Publice și, deși nu avea vechimea necesară, a câștigat concursul la CNSC. Președintele comisiei de concurs ar fi fost Lehel Lorand Bogdan, tot o cunoștință a Cristinei Trăilă.
Contactat telefonic, Lehel Lorand Bogdan a negat orice ingerință: „Nu am fost apelat pentru nimic de acest gen de doamna Trăilă. Cu ea cred că n-am mai vorbit de cel puțin șase luni de zile. Nici PNRR, nici bugetul de stat. Chiar nu înțeleg natura întrebării. V-am răspuns clar. Dar nici nu avea de ce să apeleze la mine. Cine sunt eu de fapt. Până la urmă”.
Decizia CNSC și semnarea contractelor
Premierul a declarat public în repetate rânduri că va semna contractele după decizia CNSC, lucru posibil doar dacă contestațiile erau respinse. Pe 29 mai 2026, la CNSC nu se dăduse încă soluția pe contractul pentru Drumul expres Suceava-Siret, lotul trei. Lehel Bogdan ar fi promis că decizia va veni vineri, 29 mai. La ora 14:00, la Guvern se aflau membri ai asocierii câștigătoare și reprezentanți ai CNAIR pentru a semna contractul. Procedurile nefiind finalizate, decizia nu a putut fi dată, iar completul a plecat acasă. Decizia a venit câteva zile mai târziu, cu respingerea contestației. Loturile unu și doi au fost semnate pe 29 mai, iar pentru lotul trei CNSC a respins contestația pe 4 iunie. Firmele clasate pe locul doi au deschis acțiune în instanță.
Contractul pentru autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, tronsonul patru, a fost semnat cu trei firme italiene pe 2 iulie, la Ministerul Transporturilor, după o licitație accelerată. Pe 15 iunie, CNSC a respins contestațiile competitorilor, deși ultimul dosar intrase pe 3 iunie. Competitorii români au invocat lipsă de transparență și au atacat decizia la Curtea de Apel București. Pe 5 august, instanța a suspendat derularea contractului de 3,57 miliarde de lei.
