Descoperiri șocante în cazul Marian Motocu și Călin Georgescu
Investigațiile în cazul legionarului Marian Motocu, reținut pentru amenințări grave la adresa unui profesor de istorie, au scos la iveală o rețea de mesaje directe între acesta și Călin Georgescu. Potrivit surselor judiciare, peste 150 de mesaje schimbate între cei doi au fost descoperite în urma perchezițiilor informatice. Aceste dovezi vin să susțină acuzațiile conform cărora Călin Georgescu ar fi fost implicat în inițierea sau sprijinirea unei organizații cu caracter fascist, rasist și xenofob.
Procurorii au precizat că dosarul lui Călin Georgescu este disjuns din ancheta principală asupra lui Marian Motocu. Printre probele atașate se numără agendele personale ale lui Motocu, dar și copii ale sistemelor informatice confiscate. Aceste materiale sugerează existența unei organizații extremiste active în mai multe județe ale țării, promovând ideologii antidemocratice și negaționiste.
Planuri extremiste și amenințări directe
În cadrul perchezițiilor, au fost descoperite videoclipuri în care Marian Motocu susținea măsuri radicale, inclusiv desființarea partidelor politice și confiscarea averilor politicienilor și judecătorilor „după ce vor fi eliminați”. Retorica extremă a fost amplificată de afirmații privind superioritatea națiunii române și apeluri la violență împotriva minorităților și a altor categorii sociale. Aceste idei au fost corelate cu declarațiile publice ale lui Călin Georgescu, care a susținut, în repetate rânduri, teze similare.
Mai mult, agendele lui Marian Motocu sugerează că organizația din care făcea parte includea foști militari de rang înalt, ceea ce ridică întrebări serioase despre structura și influența acestei grupări. Procurorii consideră că scopul final al organizației era instaurarea unui regim bazat pe principii naționaliste extreme, prin acțiuni violente.
Discursuri publice cu accente legionare
Călin Georgescu a fost, de asemenea, acuzat de promovarea ideologiei legionare în diverse contexte publice. Procurorii au documentat mai multe situații în care acesta a elogiat Mișcarea Legionară și liderii săi, inclusiv Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Într-un discurs din Piața Universității, Georgescu a folosit expresii și gesturi care imitau retorica liderilor legionari din perioada interbelică. De asemenea, în interviuri acordate unor publicații, acesta a descris Mișcarea Legionară ca fiind „esența sănătății și voinței poporului român”.
Afirmațiile sale despre figuri controversate ale istoriei, precum Ion Moța și Vasile Marin, au fost interpretate ca o glorificare a unor acțiuni extremiste. Georgescu a susținut că aceste personaje reprezintă modele de sacrificiu pentru națiune, subliniind importanța „spiritului creștin” promovat de Mișcarea Legionară.
Consecințele istorice ale Mișcării Legionare
Mișcarea Legionară rămâne un capitol întunecat în istoria României, fiind responsabilă pentru acte de violență extremă, inclusiv asasinate politice și persecuții împotriva comunității evreiești. Printre victimele acestei mișcări se numără prim-miniștri în funcție, precum I.G. Duca și Armand Călinescu, dar și savantul Nicolae Iorga. Istoricii subliniază că astfel de ideologii nu doar că au destabilizat țara, dar au lăsat răni adânci în societate.
În acest context, afirmațiile și acțiunile lui Călin Georgescu ridică semne de întrebare cu privire la influența unor ideologii extremiste în spațiul public contemporan. Probele adunate de procurori indică o posibilă colaborare între acesta și membri ai unor organizații extremiste, ceea ce ar putea avea implicații serioase pentru viitorul politic al țării.
