Un nou val al obscurantismului: superstițiile înlocuiesc rațiunea
Presa internațională atrage atenția asupra unei figuri controversate din România, Călin Georgescu, descris de publicația americană The Atlantic drept „noul Rasputin”. Într-o analiză detaliată, jurnalista Anne Applebaum explorează ascensiunea acestuia și impactul unei mișcări politice care pare să sfideze logica și transparența. Georgescu, un personaj cu o carismă mistică, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, deși sondajele îl ignoraseră complet. Campania sa, desfășurată aproape exclusiv pe TikTok, a fost marcată de mesaje emoționale și teorii conspiraționiste.
Într-un peisaj politic deja tensionat, Georgescu a captat atenția publicului printr-un amestec de spiritualitate, naționalism și teorii ale conspirației. Clipurile sale, vizualizate de milioane de ori, au variat de la apeluri melancolice la renaștere națională până la denunțuri despre „forțe secrete” care controlează destinele românilor. În același timp, el a făcut declarații controversate, lăudând figuri istorice asociate cu regimuri totalitare și întâlnindu-se cu ideologi extremiști precum Alexandr Dughin.
Superstiția și pseudoștiința: o combinație periculoasă
Georgescu promovează idei pseudoștiințifice, precum „memoria apei” și presupusele nanocipuri din băuturile carbogazoase. Aceste declarații, deși lipsite de fundament științific, au atras un public larg, dornic de explicații alternative la probleme complexe. Soția sa, Cristela Georgescu, contribuie la această imagine prin promovarea unor metode de vindecare neconvenționale, consolidând un discurs care pune accent pe spiritualitate și frică de tehnologie.
În paralel, Georgescu și susținătorii săi pledează pentru „pace”, dar într-un mod care ridică semne de întrebare. Mesajele lor sugerează că România ar trebui să adopte o poziție pasivă în fața agresiunii rusești în Ucraina, ignorând implicațiile strategice și economice ale unei astfel de atitudini.
Manipulare digitală și influențe externe
Campania lui Georgescu a fost marcată de suspiciuni privind utilizarea ilegală a resurselor și implicarea unor actori externi. Guvernul român a raportat atacuri cibernetice masive asupra infrastructurii electorale, atribuite hackerilor ruși, și utilizarea unor rețele de conturi false pentru promovarea candidatului. Aceste acțiuni subminează integritatea procesului electoral și ridică întrebări despre sursele de finanțare și influențele externe în politica românească.
Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor, invocând încălcări grave ale legislației electorale. Această decizie reflectă gravitatea situației și necesitatea unei analize mai profunde a fenomenului Georgescu.
O mișcare globală: Noul Obscurantism
Fenomenul Georgescu nu este singular. Anne Applebaum descrie o tendință globală pe care o numește „Noul Obscurantism”, caracterizată prin fuziunea pseudoștiinței, spiritualității și populismului. Această mișcare, prezentă în diverse forme în Europa și SUA, sfidează normele politice tradiționale și promovează soluții magice, superstiții și teorii ale conspirației.
Exemple similare pot fi găsite în Germania, unde partide de stânga și de dreapta împărtășesc scepticismul față de vaccinuri și schimbările climatice, sau în SUA, unde figuri politice controversate îmbină populismul cu credințe pseudo-religioase. În toate aceste cazuri, rațiunea și logica sunt înlocuite de emoție și carismă, iar instituțiile democratice sunt subminate.
O lecție a istoriei
Istoria oferă exemple relevante pentru înțelegerea acestui fenomen. În secolul al XVI-lea, declinul Imperiului Venețian a fost marcat de o creștere a interesului pentru magie și soluții rapide. La fel, în ultimele zile ale Imperiului Rus, misticismul și ocultismul au proliferat, contribuind la ascensiunea unor figuri precum Rasputin. Aceste epoci de incertitudine și schimbare rapidă au fost fertile pentru răspândirea superstițiilor și teoriilor conspiraționiste.
Astăzi, într-o lume marcată de transformări economice, sociale și informaționale, Noul Obscurantism găsește un teren propice. Frica de boală, de război și de tehnologie este exploatată pentru a atrage susținători și a destabiliza ordinea politică existentă.
Consecințele unei politici bazate pe emoție
Fuziunea dintre pseudo-spiritualitate și politică reprezintă o amenințare la adresa valorilor democratice fundamentale. Într-o societate în care superstiția înlocuiește rațiunea, transparența și statul de drept sunt în pericol. Liderii politici carismatici, dar lipsiți de substanță, pot manipula masele prin povești șocante și convingătoare, creând un vid în care democrația și logica sunt marginalizate.
Fenomenul Călin Georgescu este un exemplu grăitor al modului în care aceste tendințe se manifestă la nivel național, dar implicațiile sale sunt globale. Într-o epocă a schimbărilor rapide și a incertitudinii, provocarea rămâne aceea de a apăra valorile rațiunii, transparenței și democrației împotriva valului de obscurantism care amenință să le submineze.
