Trei scenarii pentru salariul minim: creșteri între 270 și 750 lei brut

Guvernul are trei scenarii pentru majorarea salariului minim din 2027

Executivul condus de Luca Niculescu are în analiză trei variante pentru creșterea salariului minim brut de anul viitor, propuse de ministrul Muncii, Florin Manole, și transmise partenerilor sociali. Majorările avute în vedere se situează între 270 de lei și 750 de lei brut, în funcție de formula aplicată, iar decizia finală urmează să fie luată în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social. Deocamdată nu s-a stabilit nici dacă majorarea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2027 sau din luna iulie a aceluiași an.

Cele trei variante analizate

Primul scenariu presupune aplicarea formulei prevăzute de HG 35/2025, ceea ce ar aduce salariul minim brut garantat în plată la 4.593 de lei, o creștere de 6,2% față de anul anterior.

Al doilea scenariu stabilește salariul minim la 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat, respectiv 4.884 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 12,9%.

Al treilea scenariu ridică salariul minim la 52% din câștigul salarial mediu brut prognozat, până la 5.079 de lei, o creștere de 17,4%. Aceasta este singura variantă care acoperă solicitarea sindicatelor.

În prezent, salariul minim brut este de 4.325 de lei, ceea ce înseamnă că angajații primesc în mână 2.699 de lei.

Sindicatele cer 5.000 de lei brut

La discuțiile de luni de la Guvern, la care au participat sindicatele, patronatele, premierul Luca Niculescu și miniștrii de resort, confederațiile sindicale au cerut ca salariul minim brut să ajungă la 5.000 de lei pe lună de la 1 ianuarie 2027. Creșterea solicitată este de 675 de lei brut, adică 15,6%.

Sindicatele susțin că inflația a redus puterea de cumpărare a salariaților cu aproximativ 13% și că veniturile trebuie să acopere costul real al vieții. Liderii sindicali amintesc că majorarea din 2026 a fost amânată cu șase luni și avertizează că o nouă înghețare ar adânci fenomenul sărăciei în muncă. În sprijinul cererii lor, ei invocă mecanismul legal de stabilire a salariului minim și criteriile prevăzute la nivel european.

„Trebuie să vă reamintesc că această creștere a salariului minim nu este o nebunie din capul liderilor de sindicat, este transpunerea unei directive europene cu salariul minim, care trebuie să fie în fiecare stat membru al UE. România trebuie să respecte acest mecanism și, așa cum am menționat, Ministerul Muncii are această obligație ca, în fiecare toamnă, pe baza unor indicatori publici care vin de la prognoză, să construiască o predeterminare a salariului minim”, a declarat Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, după întâlnirea de la Guvern.

Patronatele resping propunerea și cer reducerea taxelor

Organizațiile patronale au respins propunerea sindicatelor și avertizează că o nouă majorare ar putea duce la scumpiri și concedieri. Acestea susțin că firmele suportă deja costuri ridicate și nu își mai permit o nouă creștere a cheltuielilor salariale. Potrivit Confederației Patronale Concordia, salariul minim a crescut cu aproximativ 85% în ultimii cinci ani.

În schimb, patronatele cer să fie reduse taxele și impozitele pe muncă. „Patronatele și sindicatele să ceară scăderea impozitării pe forța de muncă, prea mare pentru puterea economiei, din care se înfruptă constant statul. Și să ne unim vocile în întrebarea – unde sunt reformele și eficientizarea statului? În acest moment, dacă vrem să vorbim de salariu majorat, să scădem taxarea. Așa rămân mai mulți bani oamenilor în buzunar”, a spus Florin Jianu, președintele IMM România, după discuția de la Guvern.

Efecte asupra sărăciei relative

Ministerul Muncii a precizat, în documentul trimis partenerilor sociali, că majorarea salariului minim, indiferent de scenariul ales, duce la o reducere ușoară a ratei sărăciei relative în rândul întregii populații.

„Suplimentar, este necesar ca măsurile de politică socială și economică să fie mai bine țintite. Creșterea salariului minim ar trebui însoțită de politici complementare care să sprijine lucrătorii din sectorul informal sau pe cei care lucrează pe cont propriu, precum și de măsuri care să promoveze formalizarea locurilor de muncă și să îmbunătățească accesul la asistență socială pentru categoriile vulnerabile. Astfel, efectele pozitive ale creșterii salariului minim ar putea fi amplificate și extinse la o proporție mai mare a populației ocupate care se confruntă cu riscul de sărăcie”, a transmis Ministerul Muncii.

Următorii pași

Decizia privind nivelul salariului minim din 2027 urmează să fie luată în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, de Guvern, împreună cu partenerii sociali. În perioada următoare sunt programate două reuniuni ale Consiliului, iar sindicatele au trimis, la rândul lor, propriile propuneri Ministerului Muncii.