septembrie 22, 2026
Politica

Un lider PNL, critici la adresa președintelui României: Decizia lui Nicușor Dan referitoare la procurori…

Un lider PNL critici la adresa presedintelui Romaniei Decizia lui Nicusor Dan referitoare la procurori

Critici în interiorul PNL la adresa președintelui României

Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a adus acuzații severe la adresa președintelui României, Nicușor Dan, subliniind gravitatea deciziilor recent luate în legătură cu numirea procurorilor la vârful marilor parchete, inclusiv la Parchetul General, DNA și DIICOT. Muraru a evidențiat faptul că aceste numiri au fost realizate în ciuda avizelor negative sau neconcludente emise de Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce subminează încrederea cetățenilor în justiție.

Într-un interviu acordat RFI.ro, Muraru a precizat că premierul Ilie Bolojan a refuzat să participe la acest proces, evidențiind că acesta este singurul lider de la vârful statului cu o viziune clară pentru reforma politică. Criticile sale s-au concentrat asupra selecției procurorilor, afirmând că: „Este o decizie de o gravitate extremă, deoarece România onestă a așteptat aceste numiri pentru o reformă reală în sistemul de justiție”.

Muraru a continuat să evidențieze că numirile actuale nu contribuie la progresul sistemului judiciar, ci perpetuează „practici de culise” și că responsabilitatea politică pentru aceste alegeri nu poate fi ignorată. „Selecția procurorilor a fost realizată de un ministru al Justiției susținut de PSD, un ministru compromis, acuzat de furt intelectual”, a spus acesta, subliniind impactul negativ asupra procesului de credibilitate a justiției.

Conform vicepreședintelui PNL, Nicușor Dan nu poate scăpa de asocierea acestor numiri cu PSD, iar Ilie Bolojan rămâne o voce singulară în vârful statului, insistând asupra necesității unei reforme autentice. „Problema nu este doar una personală sau de partid, ci este esențială pentru credibilitatea sistemului judiciar”, a continuat el.

Muraru a criticat, de asemenea, lipsa de acțiune a președintelui în utilizarea instrumentelor constituționale pentru a refuza numirile, afirmând că aceasta reflectă o pasivitate care marchează un moment de cotitură în societate și afectează seriozitatea aspirațiilor unei reforme reale în justiție.