decembrie 12, 2024
Politica

Un miliard de euro pentru decarbonizare în România

Un miliard de euro pentru decarbonizare in Romania

Bruxelles-ul pune miliardul pe masă: Industria României la răscruce

Conform ultimelor dezvăluiri ale Cotidianului Național, Comisia Europeană a dat undă verde pentru alocarea unui miliard de euro din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Destinația acestor fonduri? Decarbonizarea industriei prelucrătoare din România. Însă, există un dar: acești bani vor fi alocați doar celor care vor electrifica, hidrogeniza și, mai ales, vor automatiza și robotiza echipamentele și instalațiile industriale.

Automatizarea: Salvare sau amenințare?

Automatizarea și robotizarea, deși aduc beneficii evidente în ceea ce privește eficiența și reducerea emisiilor de carbon, sunt privite cu îngrijorare. Motivul? O reducere semnificativă a numărului de angajați. Se pare că Bruxelles-ul este mai preocupat de emisiile de carbon produse de forța de muncă decât de soarta acestora.

Redirecționarea fondurilor de mediu: O soluție viabilă?

O parte semnificativă a planului se referă la redirecționarea banilor de la Fondul de Mediu către industria prelucrătoare. În septembrie 2024, Administrația Fondului pentru Mediu raporta un sold necheltuit de peste 6 miliarde de lei, evidențiind o incapacitate de a cheltui aceste sume pentru programele dezvoltate.

Viitorul industriei prelucrătoare: Între speranță și incertitudine

Guvernul avertizează că neadoptarea acestui act normativ ar putea duce la o scădere a contribuției industriei prelucrătoare la formarea brută de capital fix și la reducerea valorii adăugate la nivelul economiei naționale. Întrebarea care rămâne este: Vor reuși operatorii economici români să fie competitivi după efectuarea acestor investiții, având în vedere costurile energiei din România?

Un miliard de euro pentru decarbonizare: Oportunitate sau capcană?

Abordarea Comisiei Europene de a susține robotizarea și automatizarea în fabrici ridică semne de întrebare despre viitorul forței de muncă din România și despre impactul pe termen lung al acestor măsuri asupra agriculturii și industriei prelucrătoare.

În așteptarea verdictului: Cazul Judecătoarei Daniela Panioglu

În altă ordine de idei, Judecătoarea Daniela Panioglu de la Curtea de Apel București rămâne în suspans în urma recursului său împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care a fost exclusă din magistratură. În ciuda acestei situații incerte, surse apropiate judecătoarei sugerează că aceasta nu ar trebui să își facă griji, având în vedere șansele mari ca excluderea să fie anulată, similar cu alte patru excluderi anterioare care au fost întoarse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Sursa: Incisiv de Prahova