Gestionarea pădurilor: între protecție și beneficii financiare
Controversele legate de administrarea pădurilor din România au revenit în prim-plan, după ce Romsilva a recunoscut utilizarea a sute de milioane de lei pentru bonusuri de pensionare. Această practică ridică semne de întrebare cu privire la prioritățile instituției și la modul în care sunt gestionate resursele naturale ale țării.
Deputata USR Diana Buzoianu, președinta Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, a cerut explicații clare din partea conducerii Romsilva. Potrivit datelor oficiale, în ultimul deceniu, peste 435 de milioane de lei au fost alocați pentru prime de pensionare, iar doar în anul 2023, suma a depășit 135 de milioane de lei. Aceste cifre evidențiază o utilizare a fondurilor care contravine interesului public de protejare a pădurilor.
Exploatarea pădurilor: sursă economică sau patrimoniu natural?
„Banii utilizați pentru aceste bonusuri provin în mare parte din valorificarea masei lemnoase administrate de Romsilva. Este inadmisibil ca o resursă naturală vitală să fie tratată ca o sursă de beneficii interne, în loc să fie protejată pentru generațiile viitoare”, a declarat Diana Buzoianu. Aceasta a subliniat necesitatea unui sistem care să prioritizeze conservarea pădurilor în detrimentul intereselor economice ale instituției.
Deși Romsilva a anunțat suspendarea temporară a acestor bonusuri, USR consideră că măsura este insuficientă. Problema de fond rămâne nerezolvată, iar riscul ca aceste practici să fie reluate persistă. Reformele structurale sunt esențiale pentru a asigura o administrare responsabilă a fondului forestier.
Propuneri pentru o administrare transparentă
USR a propus o serie de măsuri menite să transforme modul în care Romsilva gestionează fondurile și resursele naturale. Printre acestea se numără separarea veniturilor instituției de cele obținute din exploatarea masei lemnoase, interzicerea utilizării acestor fonduri pentru beneficii interne și regionalizarea direcțiilor silvice pentru o mai mare transparență.
Un alt pas important este promovarea conservării voluntare a pădurilor. Conform noului Cod Silvic, proprietarii de păduri pot opta pentru conservare, chiar dacă planurile de amenajament permit tăierea în scop economic. Această schimbare de paradigmă ar putea redefini pădurea ca patrimoniu natural protejat, nu doar ca resursă economică.
Un apel la responsabilitate
USR atrage atenția asupra necesității de a gestiona resursele naturale ale României cu responsabilitate și transparență. Pădurile, ca element esențial al patrimoniului natural, trebuie administrate în interes public, având în vedere impactul pe termen lung asupra mediului și asupra generațiilor viitoare. Fără reforme clare și permanente, riscul de a repeta greșelile trecutului rămâne alarmant de ridicat.
