AEP propune o lege care schimbă regulile de numire a conducerii
Autoritatea Electorală Permanentă a elaborat un proiect de lege de organizare și funcționare care prevede că președintele și vicepreședinții instituției vor fi numiți prin hotărâre a Parlamentului. Proiectul stabilește un număr maxim de 371 de posturi, acte publice și amenzi între 5.000 și 20.000 de lei pentru obstrucționarea atribuțiilor de control.
Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a prezentat miercuri proiectul într-o conferință de presă. El a anunțat că săptămâna viitoare va avea întâlniri cu partide politice și structuri asociative ale administrației locale și dorește ca documentul să fie promovat de un guvern cu puteri depline sau de parlamentari, nu prin ordonanță de urgență.
Țuțuianu a explicat că AEP nu are în prezent o lege proprie de organizare, ceea ce consideră anormal, iar activitatea instituției este dispersată în mai multe legi. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru în trei luni și este structurat pe șase titluri, incluzând managementul electoral și profesionalizarea personalului.
Documentul reiterează că AEP este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, cu sediul în București și competență generală în materie electorală. Instituția ar urma să funcționeze ca autoritate permanentă, cu responsabilități înainte, în timpul și după scrutinuri.
Proiectul prevede că AEP va depune la Parlament două rapoarte anuale: unul privind activitatea din anul precedent, până la 15 aprilie, și unul privind organizarea alegerilor sau referendumului, în cel mult trei luni de la publicarea rezultatelor oficiale. Controlul parlamentar vizează numirea, suspendarea și revocarea conducerii, reexaminarea rapoartelor și aprobarea bugetului.
Conducerea AEP, formată dintr-un președinte și doi vicepreședinți, va avea un mandat de opt ani. Candidații trebuie să aibă studii universitare de master, experiență profesională de cel puțin 15 ani, să nu fi fost condamnați definitiv pentru infracțiuni cu intenție, să nu fi fost destituiți din funcția publică în ultimii cinci ani, să nu fi colaborat cu securitatea sau serviciile de informații și să nu aibă rude până la gradul al treilea cu președintele, membri ai Guvernului sau ai conducerii Parlamentului.
Toate actele AEP vor fi publice, vor putea fi atacate la Curtea de Apel București, iar personalul va avea salarizare identică cu cea a angajaților Parlamentului și obligația de a declara că nu face parte dintr-un partid politic. Instituția va putea obține și venituri proprii, pe lângă subvențiile de la bugetul de stat.
Proiectul mai prevede organizarea Centrului național pentru dezvoltarea managementului electoral, administrarea sistemului informatic electoral național și sancțiuni pentru obstrucționarea atribuțiilor AEP, refuzul de a furniza date sau împiedicarea accesului reprezentanților instituției. Termenul de prescripție va fi mai mare de trei ani, iar posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii va fi eliminată.
