Benea: PSD vrea comasarea localităților pentru mai mulți bani și în zonele depopulate

Dragoș Benea prezintă beneficiile comasării localităților: mai mulți bani pentru comunități, inclusiv în zonele depopulate

Dragoș Benea, coordonatorul PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a prezentat vineri, pe pagina sa de Facebook, argumentele în favoarea comasării localităților, susținând că această reformă va aduce beneficii concrete pentru cetățeni, de la reducerea cheltuielilor de funcționare până la servicii publice mai bune.

Potrivit acestuia, odată cu reforma vor scădea cheltuielile de funcționare ale primăriei, astfel încât rămân mai mulți bani în comună pentru cetățeni. În plus, vor fi construite drumuri mai bune, iar locuitorii vor primi utilități pe măsura taxelor și impozitelor plătite.

Benea a explicat că reforma înseamnă școli și grădinițe cu o infrastructură școlară modernizată, pregătite să deservească o populație școlară mai mare. De asemenea, cetățenii vor beneficia de servicii medicale substanțial mai bune, cu medici de familie și personal mai ușor de atras într-o comună cu populație deservită mai mare și cu o infrastructură sanitară modernizată.

Coordonatorul PSD a subliniat și că o astfel de reformă contribuie la creșterea gradului de siguranță și ordine publică prin suplimentarea numărului de polițiști locali, pe fondul unei capacități administrative mai puternice a primăriei. Totodată, o comunitate puternică oferă servicii sociale mai bune și sprijin concret pentru vârstnici, inclusiv prin construirea de așezăminte dedicate seniorilor.

În ceea ce privește dezvoltarea economică, Benea susține că reforma administrativ-teritorială ar putea aduce mai multe fonduri pentru comunitățile locale și ar putea crea noi oportunități. Chiar și în zonele depopulate, comasarea comunelor creează oportunități reale pentru ca oamenii să rămână acasă, iar agricultura locală se dezvoltă prin punerea în valoare a unor suprafețe și terenuri agricole mai mari pentru investitori, ajutându-i pe cetățeni să își facă un rost în propria comunitate.

Precizările acestuia vin în contextul în care, în urmă cu câteva zile, Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a declarat că aceasta ar putea duce nu doar la comasarea unor comune, ci și la reducerea numărului de județe din România. El a precizat că deciziile vor fi fundamentate pe mai multe criterii de sustenabilitate și a invocat modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar ca posibil punct de plecare pentru discuție, fără ca acesta să reprezinte neapărat viitoarea configurație administrativă.

Harta României s-ar putea schimba radical dacă planurile de reorganizare administrativ-teritorială discutate în PSD vor fi puse în practică. Nu doar comunele mici riscă să fie comasate, ci și orașele care nu mai au suficienți locuitori pentru a-și păstra statutul. Potrivit datelor de la recensământul din 2021, 148 de orașe și municipii din România au mai puțin de 10.000 de locuitori și ar putea fi vizate de reformă. Printre ele se numără stațiuni cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni, Băile Herculane, Eforie sau Sovata.

Deocamdată, nu există o decizie privind localitățile care vor fi transformate în comune sau comasate cu altele. După anunț, mai mulți primari au criticat proiectul. Vladimir Petruț, primarul orașului Cavnic, a declarat că este împotriva unei eventuale comasări a județului Maramureș cu alte județe. Și primarul orașului Băile Tușnad, Butyka Zsolt, a criticat proiectul privind reforma administrativă, care deschide posibilitatea comasării cunoscutei stațiuni cu o comună învecinată.

Edilul spune că Băile Tușnad, care încearcă de mai mulți ani să se dezvolte la standarde internaționale în domeniul turismului și al serviciilor balneare, nu ar trebui să fie comasate cu o comună sau cu un sat. „Nu avem o problemă cu vecinii. Pur și simplu, ei trăiesc din agricultură, au alte legi locale care nu se potrivesc cu legile din stațiune. Dacă nu au reușit să omoare turismul anul acesta, vor să-l desființeze total până în 2030”, a estimat primarul.