România riscă să piardă jumătate din banii din cererile 5 și 6 din PNRR.

România riscă să piardă peste jumătate din banii din cererile de plată 5 și 6 din PNRR

România se confruntă cu riscul de a pierde mai mult de jumătate din fondurile aferente cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza unor jaloane neîndeplinite sau care prezintă în continuare neclarități. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a declarat că există în continuare riscul ca țara noastră să piardă mai multe miliarde de euro.

Potrivit ministrului, o decizie a Comisiei Europene privind cererea de plată 5 ar urma să fie anunțată la finalul săptămânii viitoare. „Săptămâna trecută a fost ultima zi în care am putut depune documente. Estimăm că la finalul săptămânii viitoare vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 5 și, probabil, la finalul lunii noiembrie vom avea o decizie în ceea ce privește cererea de plată 6”, a explicat oficialul.

Contestații posibile în termen de aproximativ două luni

După primirea celor două înștiințări oficiale, România va avea la dispoziție aproximativ două luni și ceva pentru a depune contestații și a aduce documente justificative care să demonstreze că investițiile și reformele au fost realizate. Ministrul a admis însă că, din lipsa coordonării și a capacității administrative din ultimele luni, nu au putut fi depuse toate documentele necesare.

Cele două cereri de plată însumează 6,4 miliarde de euro, iar riscul este de a pierde în jur de 3,4 miliarde de euro, „chiar mai mult de jumătate”, potrivit ministrului. Acesta a precizat totuși că, cel puțin în cazul cererii 5, datele și discuțiile cu reprezentanții Comisiei din ultima săptămână arată „o oarecare îmbunătățire a situației”.

Două jaloane majore rămân pe lista de risc

Ministrul a explicat că două jaloane importante, referitoare la Agenția Națională de Integritate (ANI) și la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), se află în continuare pe lista jaloanelor cu risc din PNRR, ambele fiind incluse în cererea de plată 6. „Sunt două jaloane foarte mari care sunt considerate reforme, cea referitoare la Legea ANI și cea referitoare la AMEPIP, în care există în continuare risc. Există în continuare un risc ridicat să pierdem sume”, a afirmat Alexandru-Mihai Ghigiu.

În cazul jalonului privind ANI, ministrul a arătat că s-a încercat convingerea Comisiei Europene că Ministerul Investițiilor, ANI și Ministerul Justiției și-au îndeplinit obligațiile conform înțelegerii din PNRR, iar adresele transmise de Guvern în septembrie nu au reprezentat decât declarații politice. Comisia analizează în continuare atât o scrisoare transmisă de șeful Cancelariei și de secretarul general al USR de la acea dată, cât și argumentele prezentate de partea română în ultimele săptămâni.

Discuții la nivel politic și tehnic cu Comisia Europeană

Întrebat cu cine a purtat aceste discuții, ministrul a precizat că acestea au avut loc atât la nivel politic, cu vicepreședintele Comisiei Europene care gestionează fondurile europene pe zona de coeziune și cea de PNRR, cât și la nivel tehnic, prin videoconferințe și schimburi de e-mailuri pentru a clarifica aspectele semnalate de reprezentanții Comisiei.

Potrivit ministrului, România a insistat pe ideea ca documentele să fie analizate în ceea ce privește îndeplinirea țintelor, nu pe alte aspecte politice. „Din punctul nostru de vedere, tehnic, toate obligațiile au fost îndeplinite”, a concluzionat Alexandru-Mihai Ghigiu, referindu-se la jalonul privind ANI și la eforturile de întărire a capacității agenției și de transpunere în legislație a cerințelor europene.

Ce este PNRR și care este miza pentru România

Planul Național de Redresare și Reziliență este programul prin care Uniunea Europeană a oferit statelor membre fonduri pentru a-și repune economiile pe picioare după criza provocată de pandemia de COVID-19. Banii provin dintr-un fond european comun, NextGenerationEU, iar o parte sunt granturi nerambursabile, cealaltă parte fiind împrumuturi cu o dobândă mult mai mică decât ar obține România pe cont propriu.

PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană pe 29 octombrie 2021, în valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro, din care circa 14,2 miliarde granturi și 14,9 miliarde împrumuturi. Planul a fost renegociat și redus de trei ori, prima oară în decembrie 2023 și ultima dată în iulie 2026, ajungând la o valoare totală de 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde granturi. Diferența nu poate fi contabilizată integral drept bani pierduți, întrucât o bună parte reprezintă împrumuturi la care România a renunțat sau investiții eliminate ori restructurate pentru că nu mai puteau fi finalizate la termen.