Bolojan, ultima conferință ca premier: „Nu am lăsat datorii, dar sunt probleme”

Ilie Bolojan, bilanț la finalul mandatului: „Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale”

Ilie Bolojan a susținut luni ultima conferință de presă în calitate de prim-ministru, prilej cu care și-a prezentat bilanțul mandatului, în timp ce Parlamentul urmează să voteze marți noul Guvern condus de Luca Niculescu. Mandatul său se încheie după aproape 16 luni, iar Executivul pe care l-a condus a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai, funcționând de atunci cu puteri limitate.

Premierul demis a descris perioada ca una intensă, marcată de crize interne și externe. El a afirmat că a preluat o țară cu un deficit de 9,3%, cu o creștere economică bazată exclusiv pe consum, cu PNRR-ul blocat și cu un risc real de incapacitate de plată. În acest context, a susținut că nu a existat o alternativă la începerea redresării, prima măsură fiind majorarea TVA pentru a aduce urgent bani la buget.

Rezultatele invocate de premierul demis

Bolojan a arătat că execuția bugetară din primele opt luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, o diminuare de 1,53 puncte procentuale. Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, de la 82 la 107 miliarde, peste două treimi reprezentând plăți prin proiecte europene. Cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin decât în anul anterior. Premierul a menționat și evitarea retrogradării de către agențiile de rating.

Reforme și acuzații la adresa PSD

Bolojan a enumerat măsurile lansate: reducerea structurilor și posturilor inutile, reforma administrației centrale și locale, plafonarea privilegiilor, criterii de performanță în companiile de stat, reforma pensiilor magistraților și digitalizarea. El a susținut că PSD a sabotorat Guvernul și a tergiversat reformele, iar că demiterea nu a venit pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care beneficiază de un stat nereformat. Totodată, a afirmat că nu a dus un război împotriva bugetarilor corecți.

Problemele structurale lăsate moștenire

Premierul demis a vorbit despre trei categorii de probleme structurale. Prima vizează sentințele executorii obținute în urma proceselor generate de magistrați, inclusiv una care obligă Guvernul la plata a peste 5 miliarde de lei. A doua privește energia: schemele de compensare din 2021 au generat facturi nevalidate de ANRE, iar anul acesta au fost alocate 3,7 miliarde de lei pentru restanțe, din care aproximativ 1,5 miliarde au fost achitate. A treia categorie este sănătatea, unde fondul care asigură plata serviciilor a fost ani de zile subfinanțat.

Contextul politic al predării mandatului

După demiterea Guvernului Bolojan au urmat patru nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care a renunțat la mandat, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan, care nu au trecut de votul Parlamentului, și Luca Niculescu, desemnat pe 5 octombrie. Noul cabinet are 18 miniștri, dintre care doi delegați, PSD deținând 11 portofolii și unul de ministru delegat. Votul este programat marți, la ora 14:00, în plenul reunit, fiind necesare 233 de voturi. Bolojan a semnat duminică un acord de susținere cu premierul desemnat, care stabilește condițiile ce trebuie respectate până la adoptarea bugetului pe 2027.

În paralel, PNL a decis să treacă în opoziție, iar Bolojan le-a cerut liberalilor cu funcții în administrație să demisioneze. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, și-a anunțat plecarea de la Palatul Victoria, iar Cristina Pocora a renunțat la postul de consilier de stat. Decizia a provocat tensiuni în partid, președintele PNL Cluj, Alin Tișe, cerând demisia conducerii și nu a oamenilor din administrație.