Cernavodă ar putea reporni în două săptămâni, pe fondul creșterii Dunării

Reactoarele de la Cernavodă ar putea fi repornite în circa două săptămâni, anunță ministrul propus la Energie

Dumitru Chisăliță, ministrul propus pentru a conduce Ministerul Energiei, a declarat că repornirea Centralei Nucleare de la Cernavodă este „esențială” pentru ca România să treacă iarna următoare fără o criză energetică. Potrivit acestuia, primul reactor ar putea funcționa din nou în aproximativ două săptămâni, iar cel de-al doilea după data de 1 noiembrie.

„Avem în momentul de față problema Cernavodă, o centrală care este oprită de aproape trei luni de zile, care a scos 20% din sistem. Reorientarea către repornirea acestei centrale este esențială pentru ca iarna următoare să fie o iarnă care să poate să fie trecută”, a spus Chisăliță.

El a explicat că decizia depinde de evoluția nivelului Dunării, care a început să crească la Baziaș în jurul datei de 12 octombrie. „Dacă situația va merge așa cum este previzionat în momentul de față, probabil că în două săptămâni ar putea să intre în funcțiune un reactor de la Cernavodă și probabil că imediat după 1 noiembrie și al doilea reactor dacă prognozele se vor menține. Toate aceste elemente vor îmbunătăți și prognoza, respectiv capacitatea Hidroelectrica de a furniza energie electrică”, a explicat oficialul.

Ambele unități au fost oprite din cauza nivelului scăzut al Dunării

Cele două reactoare de la Cernavodă au fost oprite din cauza nivelului foarte scăzut al fluviului, care a afectat alimentarea cu apă necesară pentru răcire. Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august 2026.

Nuclearelectrica a precizat că, pe toată perioada în care unitățile rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent, iar situația afectează exclusiv producția de energie electrică. Compania a arătat că unitățile vor rămâne în stare oprită sigură până când nivelul Dunării va permite reluarea funcționării în condiții de siguranță.

Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat că securitatea nucleară este pe deplin respectată și că situația este sub control. „Traversăm o situație excepțională. Nivelul extrem de scăzut al Dunării a impus menținerea în stare oprită a ambelor unități ale Centralei. În ciuda acestei provocări, nu există niciun risc pentru securitatea nucleară. Sistemele de siguranță funcționează, echipamentele sunt protejate, iar măsurile necesare sunt aplicate permanent”, a scris Bușoi pe Facebook. El a subliniat că reluarea funcționării celor două unități se va face numai când condițiile hidrologice vor permite acest lucru în deplină siguranță.

Debitele Dunării, la minime istorice

Debitele Dunării la intrarea în țară au scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, iar fluviul se află la minime istorice. Nivelul apei la Cernavodă a ajuns pe 10 octombrie la cota de –259 de centimetri, la numai trei centimetri deasupra pragului de –262 de centimetri, sub care pomparea apei de răcire pentru centrala nucleară devine o problemă. În acest context, Administrația Națională „Apele Române” a decis să suplimenteze de urgență debitul fluviului cu apă din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.

Repornirea centralei este importantă întrucât cele două reactoare asigură 1.300 de megawați în bandă. După redeschidere, România nu va mai fi nevoită să importe energie, în special seara, când cererea este cea mai ridicată și prețurile sunt cele mai mari.

Apel la o strategie pentru evitarea unor crize viitoare

Dumitru Chisăliță a atras atenția că este primordial ca Guvernul să pregătească o strategie pentru ca o astfel de criză să nu se mai repete. El a susținut că, până când România nu are certitudinea siguranței energetice, nu trebuie oprite capacități existente, cum sunt centralele pe cărbune.

„Cred că este foarte important să punem punctul pe i și să spunem că până la momentul în care n-o să avem capacități securitare care într-adevăr să funcționeze, nu să le avem în proiect și pe hârtie, lucrurile nu mai trebuie să determine oprirea niciunei capacități care există în momentul de față. Asta s-a convenit evident în 2022 în discuția cu Uniunea Europeană. E adevărat că nu din vina lor am rămas noi cu centralele în urmă, cu centrale care nu s-au finalizat până la momentul de față, dar până la urmă pragmatismul lucrurilor trebuie să fie dus la bun sfârșit”, a explicat ministrul propus la Energie.