Modificări în legislație pentru minorii călători și provocările în justiție
Într-un context marcant al aderării României la acquis-ul Schengen, un proiect de ordinanță de urgență și-a propus să alinieze legislația națională la standardele europene, în special în ceea ce privește libertatea de mișcare a minorilor. Aspirând la o armonizare cu practicile din statele membre ale Uniunii Europene, proiectul permite minorilor care au împlinit vârsta de 16 ani să călătorească nefrânați de necesitatea însoțirii de către un adult, condiționat doar de prezentarea acordului părinților sau al reprezentantilor legali. Această inițiativă legislativă, reflectând o evoluție pozitivă în recunoașterea autonomiei și competenței minorilor, impune totodată o responsabilitate crescută din partea autorităților de frontieră de a verifica conformitatea documentelor prezentate.
O situație cu totul diferită ilustrează tensiunile existente în sistemul judiciar român. Reacția unui fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Cristi Vasilica Danilet, la excluderea Judecătoarei Daniela Panioglu din magistratură subliniază complicațiile și posibilele vicii de procedură în administrarea justiției. Criticile aduse actualului CSM, acuzat de o abordare posibil abuzivă, deschid un dialog necesar despre echilibrul dintre independența judiciară și responsabilitatea instituțională în fața legii și a societății.
În altă ordine de idei, preocupările DIICOT cu privire la creșterea infracțiunilor de pornografie infantilă și activitățile de grooming online semnalează o problemă gravă în securitatea cibernetică și protecția minorilor. Necesitatea adaptării legislației penale pentru a combate mai eficient aceste infracțiuni este evidentă și reprezintă un apel urgent la acțiune legislativă și judicială. Reflectând gravitatea situației, aceasta ne impune să reconsiderăm și să consolidăm măsurile de protecție socială și legală a celor mai vulnerabili membri ai societății.
Răspunsurile sistemului juridic la aceste provocări vor defini nu doar eficiența justiției, dar și gradul în care statul de drept este respectat și promovat în România. Este imperativ, așadar, ca toți actorii juridici, sociali și politici să colaboreze pentru a asigura un cadru legal adaptat la nevoile și provocările contemporane, cu un accent deosebit pe protecția drepturilor și libertăților fundamentale.
Sursa: Incisiv de Prahova
