Ratingul de țară al României ar putea crește în 2027, spune Nazare

Ratingul de țară al României ar putea fi îmbunătățit în 2027, condiționat de un buget credibil și o execuție bugetară bună

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți că ratingul de țară al României s-ar putea îmbunătăți în 2027, cu condiția ca bugetul pentru anul viitor să fie credibil, iar execuția bugetară să fie bună. Declarația a fost făcută în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării celei de-a treia ediții a Barometrului Antreprenorilor NewMoney-INSCOP.

Potrivit ministrului, agențiile de rating vor menține inițial calificativul dacă vor constata că bugetul este credibil și că execuția anului 2026 arată îmbunătățiri. „Menținerea ratingului din primul trimestru din 2027, cu o execuție bună în 2027, ne deschide în sfârșit perspectiva să ridicăm perspectiva de la negativ la stabil, adică scăpăm de securea asta cu care trăim deasupra capului de la trimestru la trimestru că putem să pierdem calificativul de investiții”, a afirmat Nazare.

Calificativul de investiții, o protecție pentru economiile și locurile de muncă ale românilor

Ministrul Finanțelor a subliniat importanța menținerii calificativului de investiții pentru economia românească, avertizând că o pierdere a acestuia ar avea efecte catastrofale. „Calificativul de investiții și acest rating, la fel ca și deficitul, nu este o chestiune abstractă, e o protecție pentru toți românii. E protecția economiilor românilor, e protecția investițiilor românilor, e protecția locurilor de muncă a tuturor românilor, pentru că o pierdere a calificativului de investiții ar avea efecte catastrofale pentru toată economia. Nu rele, nu dificile, catastrofale”, a avertizat el.

Datoria publică a crescut accelerat, iar costurile cu dobânzile ajung la jumătate din deficitul anual

Privind datoria publică, Nazare a atras atenția asupra ritmului accelerat de creștere din ultimii cinci ani și asupra costurilor cu dobânzile. „Datoria noastră publică a crescut, a accelerat. Ritmul din ultimii cinci ani este incredibil. Și practic ce e datoria publică? E un fel de sac în care aruncăm deficitele fiecărui an. Și cu cât deficitele mai mari, cu atât sacul devine mai greu. Și mai greu de dus. Și cu costuri mai mari. Și uitați că ajungem la 3% sau un pic peste 3 costuri cu dobânzile, adică practic jumătate din deficitul acestui an. Cel prognozat este numai cost cu dobânda”, a explicat ministrul Finanțelor.

El a insistat asupra necesității reducerii costurilor de finanțare, arătând că piața a devenit mai dificilă. „Devine din ce în ce mai greu de dus. Deci este obligatoriu să facem tot ce ține de noi, să scădem costurile de finanțare. Piața a devenit mai grea”, a adăugat Nazare.

Împrumuturile trebuie orientate către investiții, nu către cheltuieli curente

Ministrul a arătat că împrumuturile ar trebui orientate către investiții și dezvoltare, nu către acoperirea cheltuielilor curente. „Dar acești bani trebuie să fie strict pentru zona de dezvoltare. Dacă sunt, să fie strict pentru zona de dezvoltare. Adică nu putem să creștem datoria pentru cheltuieli curente. Sau pentru alte tipuri de cheltuieli rigide pe care nu le putem acoperi altfel. Trebuie să facem în așa fel încât acest gap să devină cât mai mic. De aceea scăderea deficitului e atât de importantă și de aceea trebuie să fim consecvenți și să ne ținem de acest plan”, a susținut Alexandru Nazare.

România are un plan de ajustare a deficitului până în 2030

Potrivit ministrului, România trebuie să continue ajustarea deficitului bugetar până în 2030. „Avem un plan până în 2030. Trebuie să ajustăm câte un pic în fiecare an. Deci trebuie să facem în așa fel încât să arătăm că acest trend continuă. Cu cât acest trend va continua, cu atât vor scădea costurile de finanțare, cu atât economia privată va avea mai mulți bani, cu atât vor fi șanse mai mari pentru o relansare economică. Lucrurile sunt foarte legate, nu sunt separate”, a mai spus ministrul Finanțelor.

Alexandru Nazare a declarat anterior că bugetul pentru anul 2027 va fi primul buget al României realizat într-o nouă aplicație electronică, BugetNG, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. „Asta ne va permite să avem o imagine mult mai bună de ansamblu asupra modului în care se cheltuie banii”, a spus el.

Deficitul din trimestrul III 2026, sub nivelul programat

Tot marți, Ministerul Finanțelor a anunțat că deficitul bugetului general consolidat în trimestrul III 2026 a fost de 37,27 miliarde de lei, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat. În același timp, investițiile au crescut cu 48,6%, în timp ce cheltuielile de funcționare s-au redus, potrivit Raportului privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026.

Astfel, deficitul bugetar a ajuns la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar Nazare spune că ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR.