AFM suspendă programul Rabla pentru tractoare invocând ‘posibile atacuri cibernetice’ chiar în ziua în care Ziarul BURSA a publicat o investigație despre fraudarea programului Casa Verde Fotovoltaice de către conducerea instituției.
COINCIDENȚĂ SUSPECTĂ ÎN ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU
Într-o coincidență remarcabilă, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) a anulat luni programul „Rabla pentru tractoare” la doar câteva ore după ce ziarul BURSA a publicat o investigație detaliată despre presupusele fraude și abuzuri din cadrul instituției legate de programul Casa Verde Fotovoltaice. Programul cu un buget de 500 milioane lei s-a încheiat în mai puțin de un minut, iar AFM a anunțat anularea completă a sesiunii, invocând „suprasolicitarea aplicației informatice” și un posibil „atac cibernetic”.
Potrivit comunicatului oficial, președintele AFM, Florin Bănică, a declarat: „Având în vedere problemele tehnice apărute în cadrul sesiunii de depunere a cererilor de finanțare pentru Programul Rabla pentru Tractoare, care a debutat astăzi la ora 10:00, generate de suprasolicitarea aplicației informatice, am decis anularea acestei sesiunii.”
DEZVĂLUIRILE ZIARULUI BURSA DESPRE VICTORIA TRUSTEE CAPITAL ÎN INSTANȚĂ
Articolul publicat luni dimineață de BURSA prezenta o serie de decizii judecătorești prin care instanțele au invalidat reglementări considerate incompatibile cu legislația europeană. Printre acestea, se numără victoria obținută pe 15 aprilie 2025 de Trustee Capital Management IFN, care a determinat Curtea de Apel București să anuleze parțial Ordinul 2045/2024 emis de Ministerul Mediului.
Această hotărâre vine după alte trei decizii favorabile aceleiași instituții financiare estoniene: suspendarea în 13 decembrie 2024 a unei adrese emise de BNR folosită pentru excluderea garanțiilor Trustee, suspendarea în 23 decembrie 2024 a unui articol considerat discriminatoriu din Ordinul 2045 și suspendarea integrală în 12 martie 2025 a articolului 15 din același ordin.
COMPLOTUL NECULAESCU-SUCIU-FECLISTOV: ÎNTÂLNIRI SECRETE BNR-AFM PENTRU ELIMINAREA TRUSTEE CAPITAL
Documente și mărturii recente dezvăluie cum fostul președinte AFM Laurențiu Neculaescu, purtătorul de cuvânt BNR Dan Suciu și președinta ANAP Iuliana Feclistov ar fi orchestrat o operațiune instituțională coordonată pentru blocarea Trustee Capital Management și a altor instituții financiare europene, ignorând deliberat deciziile executorii ale instanțelor românești. Adresa BNR XIV/3952/24.10.2024, notificarea ANAP și comunicările neoficiale ale AFM demonstrează existența unui mecanism complex de eliminare a concurenței și de favorizare firmelor de casă.
Investigații recente au scos la iveală existența unui posibil complot între conducerea BNR și AFM, concretizat prin întâlniri secrete și elaborarea coordonată a unor documente menite să blocheze accesul instituțiilor financiare europene pe piața românească.
Fostul președinte al AFM, Laurențiu Neculaescu, s-ar fi deplasat personal la sediul BNR, unde împreună cu Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, ar fi elaborat textul adresei XIV/3952/24.10.2024, document care a stat la baza eliminării garanțiilor emise de Trustee Capital Management IFN OÜ.
După ce această adresă a fost suspendată de Curtea de Apel București pe 13 decembrie 2024, în loc să respecte decizia instanței, oficialii BNR au emis o nouă adresă cu conținut practic identic, de data aceasta către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, condusă de Iuliana Feclistov. Această manevră de eludare a hotărârii judecătorești urma să extindă discriminarea și în sfera achizițiilor publice.
BNR și Neculaescu au dus atacul la un nou nivel absurd, orchestrând depunerea unei plângeri penale fictive pentru „camătărie” împotriva Trustee Capital – o acuzație ridicolă și imposibilă din punct de vedere juridic, având în vedere că instituția nu acordă împrumuturi, nu aplică dobânzi și emite exclusiv scrisori de garanție. Această plângere, evident falsă, a fost o încercare disperată de a crea un pretext legal pentru blocarea activității Trustee Capital după ce adresa BNR a fost suspendată de instanță.
Această „plângere pentru camătărie” împotriva unei instituții care nu poate, prin natura activității sale, să practice camătărie, demonstrează nivelul de disperare și lipsa de profesionalism a funcționarilor BNR și AFM. Plângerea a fost formulată în paralel cu campania de presă negativă și comunicările interne către instalatori prin care se sugera că Trustee Capital ar face obiectul unor „investigații penale” – o tactică clasică de intimidare și dezinformare.
Notificarea ANAP rezultată conține avertismente împotriva „instituțiilor financiare cu sediul în alt stat membru care desfășoară activitatea de creditare pe teritoriul României, prin invocarea fără drept a libertății de a presta servicii în mod direct” – exact prevederile pe care instanța le suspendase deja.
O altă dovadă a coordonării instituționale o reprezintă comunicarea AFM din 29 octombrie 2024, trimisă de pe adresa generică „prelungire.garantie@afm.ro”, fără semnătură și fără asumare oficială. Această tehnică de comunicare neoficială permite ulterior instituției să nege responsabilitatea pentru conținut.
CONDUCEREA AFM SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII
Dezvăluirile din articolul BURSA ridică semne de întrebare cu privire la actuala conducere a AFM. Președintele Florin Bănică, instalat după ce fostul președinte Laurențiu Neculaescu a devenit parlamentar PSD, continuă să conducă instituția în ciuda acuzațiilor de practici frauduloase.
Potrivit investigației, Neculaescu ar fi direcționat aproximativ 10 miliarde lei din bugetul total de 13 miliarde către județul Dâmbovița, pentru a susține propria campanie electorală. Acesta a negat acuzațiile în declarațiile pentru BURSA, afirmând că „informația respectivă este eronată.”
Actuala conducere a AFM, inclusiv vicepreședintele Adrian Corbu, este acuzată că perpetuează același sistem instituit sub Neculaescu, inclusiv practica de a solicita contragaranții în numerar de 200.000 lei de la instalatori.
ABSURDITATEA JURIDICĂ A „PLÂNGERII PREVENTIVE” A MINISTRULUI FECHET
Cu câteva zile înainte de lansarea programului, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat un demers juridic imposibil – că va depune plângere penală „împotriva celor care încearcă să înșele potențialii beneficiari”. Din punct de vedere legal, plângerile penale se pot depune doar pentru fapte deja săvârșite, nu pentru posibile infracțiuni viitoare.
Această încercare de „plângere preventivă” pentru „înșelăciune, fraudă informatică și perturbarea funcționării sistemelor informatice” sugerează că ministrul pregătea deja terenul pentru justificarea eșecului programului. De ce nu a fost implicat STS, singura instituție cu competențe reale în securitatea cibernetică a sistemelor guvernamentale?
Comunicatul ministrului pune sub semnul întrebării întreaga poveste a „atacurilor cibernetice” invocate ulterior pentru anularea programului.
REȚEAUA DOBRE-NECULAESCU: SISTEMUL DE ȘANTAJ ȘI PLÂNGERI PENALE FICTIVE
Un rol central în fraudele AFM este jucat de cuplul Aurelian Dobre – Laura Dobre, care a dezvoltat un veritabil sistem de teroare, inițial în rândul reciclatorilor din întreaga țară. Mecanismul a fost simplu dar eficient: reciclatorii care refuzau să cumpere garanții fictive de la firmele „de casă” precum MARATHON EPR, FINANCIAR RECICLING și ECO SYNERGY se trezeau rapid cu controale neanunțate și plângeri penale fabricate.
Majoritatea acestor plângeri penale au fost ulterior clasate sau s-a decis neînceperea urmăririi penale, confirmând caracterul lor fals și intimidant. Succesul acestui sistem i-a încurajat pe Dobre și Neculaescu să-l extindă și la programul Casa Verde Fotovoltaice, unde însă s-au lovit de un obstacol neașteptat: Trustee Capital Management IFN, care a refuzat să participe la această schemă.
Ca răzbunare, Aurelian Dobre, în colaborare cu Laurențiu Neculaescu, a falsificat documente împotriva Trustee Capital și a depus o plângere penală fictivă pentru a-i intimida și forța să se retragă de pe piață. Această tactică de intimidare juridică a fost aplicată împotriva tuturor care nu acceptau să intre în jocul lor.
Florin Bănică, Adrian Corbu și comisia de evaluare (Patru Mihai, Adina Zanfir, Denisa Pîrvan, Andreea Cristescu, Emilia Pavel, Cătălina Iosub și Veronica Alecu) s-au alăturat acestei campanii, orchestrând simultan și o acțiune de denigrare mediatică a Trustee Capital.
Această tentativă de eliminare prin șantaj juridic a eșuat când Trustee Capital a câștigat în instanță, demonstrând ilegalitatea practicilor AFM și obținând suspendarea actelor administrative discriminatorii. Înfuriați de pierderea în justiție, membrii rețelei au intensificat presiunile asupra instalatorilor, forțându-i să renunțe la garanțiile Trustee Capital iar pe cei ce nu s-au supus i-au exclus pur și simplu din program.
UNDE AU DISPĂRUT BANII DIN PROGRAMELE AFM?
Investigația BURSA ridică întrebări serioase despre managementul fondurilor publice la AFM. Din cele 13 miliarde lei anunțate pentru programele din 2024, doar 3 miliarde mai sunt efectiv în conturi, restul fiind direcționate prin diferite mecanisme către scopuri care nu corespund misiunii instituției.
Această situație financiară precară ar putea explica de ce AFM a anulat programul Rabla pentru tractoare – posibil pentru că fondurile promise nu sunt disponibile sau pentru a le redirecționa către beneficiari prestabiliți.
PROGRAMUL RABLA PENTRU TRACTOARE, O NOUĂ VICTIMĂ A SISTEMULUI?
Anularea programului Rabla pentru tractoare la doar câteva ore după dezvăluirile BURSA nu poate fi considerată o simplă coincidență. Fie că vorbim despre incompetență crasă, fie despre un sistem deliberat de manipulare a fondurilor publice, este evident că AFM continuă să funcționeze într-un mod care ridică serioase semne de întrebare.
Rămâne de văzut dacă instanțele de judecată, care au dat deja câștig de cauză Trustee Capital împotriva practicilor discriminatorii ale AFM, vor continua să se opună acestui sistem și să oblige instituția să respecte legea și drepturile cetățenilor.
Sursa: bursa.ro
